Nu știu dacă o urmăriți pe Ștefania Istrate... Ea are un canal de youtube care este focusat pe partea aceasta de booktube. Este o creatoare de conținut devotată și responsabilă, care postează lunea și joia.
Ea împreună cu soțul ei au creat o bibliotecă virtuală unde românii pot înregistrata cărțile pe care le citesc, le-au citit și pe care urmează să le citească. Această platformă se numește: HEY BOOKS. Mai multe detalii puteți să aflați chiar de la ei:
Apreciez mult efortul pe care unii români îl
fac în a crea ceva pentru alții. Înregistrarea pe platformă este gratuită.
Îmi vine greu să cred, dar așa este, doi
români au rupt din timpul lor pentru a oferi ceva incredibil cititorilor.
Diferența dintre HEYBOOK și GoodReads este că prima
platformă este destinată cititorilor români. În cazul GoodReads poți să găsești
cărți în limba română, pe HEYBOOKS găsești cărți doar în limba română. Aici poate
să fie o mică problemă pentru cei care citesc și în alte limbi. De asemenea, procesul
de dat note este diferit, pe HEYBOOKS este mai complex, există mai multe criterii.
Încă nu au fost introduse toate cărțile în
bibliotecă, deoarece acest proces este unul de durată, așa că există
posibilitatea să lipsească câteva. Dar intrați pe canalul Ștefaniei Istrate și
îi scrieți acolo titlul cărții și ea îl introduce.
Respect!
Mă înclin,
Fata în căutarea sensului
Buna, dragul meu cititor,
Aceasta nu este o recenzie tipică. Nu sunt aici să spun cât de mult mi-a plăcut această carte, "Pe frontul de vest nimic nou", ci să spun că pentru mine a fost prea mult.
A fost prea mult de două ori... De două ori am încercat să o citesc și de fiecare dată am renunțat.
De ce? Pentru că este prea sinceră, prea dură... prea reală. Nu scriu această recenzie pentru a vă împiedica să o citiți, ba chiar vă încurajez. Este povestea unui soldat neamț pe frontul de vest în timpul Primului Război Mondial. Este o perspectivă interesantă... dar descrie cum mor oameni și cum...Cum să vă spun? Nu știam că șobolanii pot mânca cadavre. Sau... ce făceau soldații cu sapa... Am citit informațiile acestea acum mult timp, 4-5 luni, și încă sunt vii în mine. M-am oprit din citit pentru că aveam coșmaruri de la ea.
Cred că nu m-ar fi șocat atât de mult dacă nu era nenorocitul ăsta de război din Ucraina, sau orice alt război nenorocit. Nenorocit! Pentru că orice război este nenorocit! Cum este posibil să mai existe aceste orori?
Dacă puteți citi această carte, vă felicit! Dacă ați citit-o deja, mă înclin! Eu am fost slabă. Dar atât cât am citit, mi-am dat seama că are o scriitură bună, datorită simplității și realității expuse. Cred că tema principală a cărți este să arate cititorului ororile de pe câmpul de luptă și să tragă un semnal de alarmă. La mine a ajuns mesajul!
Să nu lăsăm ura și dorința de putere a unora să ne distrugă viața!
Fata în căutarea sensului
Dur! Crud! Inuman!
Ca să vă pot povesti într-un mod corect emoțiile prin care am trecut este nevoie să vă fac o mică prezentare a ultimelor mele lecturi. Încep cu "Bastarda Istanbulului" de Elif Shafak, unde se discută despre genocid. Am trecut la "Iubita mea, Sputnik" de Murakami unde scriitura mi s-a părut îndreptată spre sexualitate. Două cărți scurte, dar puternice, care mi-au trezit emoții atât de veridice, încât încă le mai pot "atinge".
Și trec la această carte.... care are puțin peste 250 de pagini, cu scris mare. Însă, atâta violență și ... și.... pedofilie pe metrul pătrat nu am mai întâlnit. M-a șocat modul brutal al autoarei de a povesti aceste orori.
Mă întrebam cum este posibil ca toți acești oameni să se fi întâlnit. Dar ăsta este adevărul: oamenii se atrag. Oamenii cu răni asemănătoare se atrag... Rămâne să alegem noi ce învățăm din fiecare experiență.
Sinopsis:
"Bride este o femeie superba. Intunecimea pielii ii da o frumusete aparte. Dar aceeasi piele neagra facuse ca venirea ei pe lume sa fie un adevarat soc pentru parintii sai. Cand era mica, ar fi facut orice ca sa-i castige dragostea mamei. Acum, ca sa-si poata trai viata cum se cuvine, Bride trebuie mai intai sa se elibereze de amintirile si minciunile care o tin incatusata. In cel de-al unsprezecelea roman al sau, plasat in zilele noastre, Toni Morrison vorbeste fara ascunzisuri despre felul in care suferintele copilariei au consecinte in viata de adult, transformand ranile si furia personajelor ei in pura frumusete, socand si rascolind emotii deopotriva."
Fata în căutarea sensului:
Da, este despre abuzul față de copii, în special de cel sexual. Spun asta ca să nu fiți surpinși. Eu de multe ori a trebuit să recitesc un paragraf pentru că nu mi-a venit să cred ce am citit. Este ceva brutal în modul în care personejele prezintă realitatea. Nu este o carte pentru oricine. Țin minte că eu am cumpărat-o s-o fac cadou... dar am păstrat-o. Nu pot să spun că este un cadou binevenit. Povestea e brutală. Realitatea pe care o prezintă este la fel de nemiloasă.
Sper că ororile acestea să se oprească!
Cu speranță,
Fata în căutarea sensului
Ador această carte! Iubesc această poveste!
E prima recenzie la o carte pe care o fac, așa că poate nu găsesc cele mai potrivite cuvinte pentru a-mi descrie bucuria și iubirea față de această poveste.
A fost cartea favorită a anului 2024. Am citit-o în luna februarie și cred… și simt că tot anul am avut o stare de bine datorită ei. Eu sunt o începătoare în ale cititului, abia dacă citesc două cărți pe lună, dar chiar și așa, simt că dacă aș fi citit doar pe aceasta, anul meu ar fi fost perfect. M-am trezit în 2025 gândindu-mă la ea cu bucurie.
Acum, să vorbim despre carte.
Ar fi ușor să spun sinopsisul, dar nimic nu i-ar face dreptate. Lily Bart este o tânără superbă, atât la exterior, cât și la interior. Știu, este descrisă ca „având gusturi costisitoare” și multe altele, dar eu am iubit-o atât de mult… Povesteam oamenilor din jur despre carte pe măsură ce o citeam și toată lumea rămânea uimită de câte lucruri se întâmplau. Scriitura este impecabilă! Acțiunea pur și simplu curge; chiar dacă se petrec multe evenimente, nu am simțit nicio clipă că ritmul ar fi grăbit. Dacă ar fi să spun ceva, aș spune că m-a lăsat fără cuvinte.
Am mai citit de la autoare „Rivalitate” și mi-am propus să citesc în fiecare an câte o carte scrisă de ea. Nu mă grăbesc, vreau să simt în fiecare an că „trăiesc”.
Despre ce e vorba? Nu pot să povestesc nimic, pentru că emoțiile de bucurie și tristețe mă copleșesc și mă lasă fără cuvinte. E o poveste de dragoste? E o drama? Ce este? Este iubire pură!
Sper să simțiți măcar un pic din ce am simțit eu citind această carte, în fiecare zi!
Eu sunt "Fata în căutarea sensului". Dar tu? Cine ești când simți tristețe? Unde ești cu gândurile când simți furie? Eu sunt aici cu tine și lângă tine.
